O discutie cu tine.

- Alerg dupa tine in fiecare minut, in fiecare secunda, in fiecare moment. Zilnic. Permanent. Nu ma opresc, nu incetinesc, nu intorc capul. Fug inainte dupa tine, din ce in ce mai repede.
- De ce?
- Pt ca vreau sa te prind. Vreau sa te ating.
- De unde stii ca pot fi prins? de unde stii ca pot fi atins? M-ai vazut vreodata?
- Nu. Dar stiu ca esti. Te simt, ma atingi cateodata, dar e prea putin. Trebuie sa fie mai mult. Trebuie sa ma coplesesti, sa ma sufoci. Simt doar cateodata, cand treci pe langa mine. Iti simt parfumul discret, o adiere usoara ma magaie pe obrazul stang. Atat am de la tine.
- Daca imi simti parfumul inseamna ca sunt aproape de tine, nu? De ce nu ma vezi, atunci?
- Nu intelegi. Nu vreau sa te vad. Vreau sa fiu tu. Vreau sa ma domini si astfel sa am impresia ca te domin eu. Vreau sa ma ranesti, sa ma lovesti, sa ma doara ingrozitor. Ti-as intoarce si celalalt obraz, sa ma doara si mai tare. Vreau sa ma tai pe fata, sa ma zvarcolesc de durere, sa-mi curga sange si tu sa te uiti la el, fara sa faci nimic. Vreau sa-mi lasi cicatrice.
- Esti atat de naiva. Tu nu fugi dupa mine.
- Ba da! Te alerg tot timpul, te vreau tot timpul.
- Nu. Tu fugi "de mine", nu "dupa mine". Si cu cat fugi mai tare de mine, cu atat o sa vin mai repede si eu dupa tine. Si atunci, chiar ca o sa te doara. Asta numai in cazul in care vrei sa ne fugarim toata viata. O sa jucam leapsa toata viata daca asta vrei. O sa ne ascundem dupa copacii unul de altul. O sa fim intr-un vesnic maraton. Tu o sa mai cazi, o sa te lovesti, o sa fii plina de rani. Eu o sa fiu vesnic intact. Eu as vrea sa ma vezi cu totul altfel. As vrea sa ma recreezi. As vrea sa nu-mi mai da nume aiurea.
- Sa te recreez? Ca ce?
- Vreau sa fiu piscina ta. Vreau sa intri in mine, sa te scalzi in mine, sa faci pluta pe spate in mine. Sa taci. Sa nu mai gandesti. Sa te racoresti in mine. Sa-ti lasi parul sa pluteasca in mine. Sa te lasi dusa de mine. Inchide ochii si simte-mi apa.