Altfel spus: "Sefu' "

23.14

Pisica mea miroase a limonada. Ii place sa se urce pe umerii mei, ca un papagal. In drum spre umeri, se opreste foarte aproape de fata mea, ma sfideaza cu globurile de sticla pe care le are in loc de ochi, ma miroase suspicioasa si ma musca de buza de sus. Nu indraznesc sa ma impotrivesc. Si tu ma musti cateodata. La ea e mai dureros.

Toamna si-a pierdut stralucirea bine-cunoscuta. I s-a luat vopseaua, nu mai e asa roscata. Mi-as fi ales o alta nuanta, in locul ei. Sau macar o vopsea mai rezistenta.

Dimitri Karamazov putea sa fie Iisus, dar si-a pastrat totusi latura umana. Nu? A hotarat sa evadeze si sa-si urmeze iubita. Si-a sacrificat totusi demnitatea, si-a sacrificat "barbatimea". A plans. El mi s-a parut de la inceput cel mai interesant dintre ei 3. Primitivul credincios, care ascunde in el mai multa iubire si mai multa bunatate decat stie. Alexei e Inger, iar Ivan ... nu crede. Lui Dimitri i s-ar aplica foarte bine paradoxul atat de iubit de Steinhardt: "Cred, ajuta necredintei mele." Dimtri e un paradox. Bruta dulce, sensibila. Nu este atat de jignit cand este acuzat pe nedrept de uciderea tatalui, dar se jigneste cumplit cand este nevoit sa ramana gol-pusca in fata anchetatorilor si cand i se dau, cu imprumut, niste haine care ii sunt mici.

Toate se intampla cu un motiv. Dar motivele cine le creaza?

Eu am cam obosit sa joc.

Sa traim... bine!

Haideti sa uitam putin de ce suntem aici (de parca am stiut vreodata).

Haideti sa ne intre in cap ca suntem liberi, ca nu avem constrangeri, ca suntem... atotputernici (sunt curioasa cine e indeajuns de puternic ca sa-si ia toate responsabilitatile astea).

Haideti sa fim realisti (cine poate sa-mi spuna care e Realitatea?).

Haideti sa realizam ca totul e desenat, e deja tiparit si ca noi nu putem schimba nimic (asadar, ce mai cautam aici?).

Haideti sa terminam cu prostiile, cu "filozofiile", cu intrebarile si incertitudinile astea care nu ne fac decat sa pierdem timpul pretios (ce timp?) si sa ne ocupam de lucrurile cu adevarat serioase si importante (poate sa mi se faca si mie o lista cu lucrurile importante, va rog?).

Haideti sa ne traim SINGURA viata pe care o avem din plin: sa ne gasim un sot/sotie care sa arate bine (macar in ziua nuntii, ca dupa nu prea mai conteaza), sa aiba ai lui ceva bani ("sa nu murim dracului de foame!"), sa ne cumparam o masina lucitoare (nu conteaza daca stam inca cu parintii in casa) si "sa mai plecam si noi in vacanta" (unde stam toata ziua in hotelul de 5 stele, cu piscina, desi marea e la 2 minute distanta).

Haideti sa ne descotorosim, sa ne detasam de lucrurile care ne stau in calea FERICIRII: iubirea, grijile, suferinta, fricile, angoasele si "tulburarile mentale" (e mult mai usor fara, sunt sigura, dar nu cumva astea fac parte din "proces"?).

Haideti sa nu mai credem in altii. Haideti sa nu mai credem in forte superioare, Dumnezeu, Allah, Buddha, sau mai stiu eu ce prostii. Haideti sa credem in NOI (noi de unde am aparut, noi cine suntem, unde mergem, ce stim sa facem?).

Haideti, oameni BUNI, sa ne trezim!

(Va simtiti in stare?)