Zile si zile...

Imi placea sa stau in fata ecranului de la calculator, ore in sir si sa-mi smulg particica aia fina de piele, de la mijlocul buzei de sus. Faceam asta pana ma usturau ochii si simteam gustul de fier al sangelui meu roz si rece.

Alteori imi placea sa stau pe canapeaua stricata de atatea funduri, cu o carte in fata, din care nu citeam si sa-mi imaginez ori ca maine-poimaine voi afla ca sunt de vita nobila, ori ca bunicul meu se va intoarce De Unde E si imi va spune, fata-n-fata, cat e de mandru de mine, ori ca ce scriam va ajunge la un moment dat in mainile unui nene cu pretentii de intelectual, care, fumand isteric dintr-o tigara, va zice: "Da domne', fata asta avea ceva in cap, da' nu inteleg ce."

In unele zile ma simteam romantica, filozofica. Atunci mergeam in parc, ma asezam pe o banca si ma muscam de partea mai dolofana o palmei, pana imi lasam urma. Nu ma muscam pana la sange, ca n-aveam curaj.

In alte zile ma simteam superioara celorlalti, stapana pe orice situatie, inteleapta. In zilele alea imi certam cainele si pisica.

Alteori ma simteam asa de mediocra si urata, ca in drumul spre WC, trecand pe langa oglinda proaspat curatata, imi intorceam capul in dreapta, ca nu cumva sa ma vad.

Si mai erau si zile in care...