Eu nu inteleg. De unde criza asta, frica asta imensa de foame? Sa nu murim de foame! Si avem burtile pline de friptuti, gratare, carne, carne si iar carne. Ulei, prajeli, multa, multa grasime. Mergi pe strada si vezi barbati sexy cu tricouri mulate, ridicate senzual deasupra burtilor, care se scarpina intre dinti cu unghiile netaiate. In timpul asta,cu cealalta mana, se mangaie, evident, pe "burtica", de parca ar avea acolo un bebelus, ceva foarte important care trebuie alintat frecvent. de cand a devenit mancarea subiect national, discutat zilnic, in metrou, in tramvai, pe wc, la telefon, peste tot? Sunt oameni care nu mai au alta bucurie, alta grija. Ce conteaza daca eu azi am avut un concert sau daca in lume se intampla lucruri fenomenale? Friptura cu mult sos nu e pe masa? atunci ce sa mai conteze? Devin irascibili, dau cu pumnul in masa, urla! Oamenii cei mai dragi mie, cei mai blanzi oameni, alaturi de care am amintiri calde, devin adevarate bestii cand vine vorba de mancare. Animale. Fiare. In fata mancarii se produce o metamorfoza totala. Zambetul cald, blajin, li se tranforma in rictus, in ranjet sadic, dintii ca niste perle in colti plini de sange. Ochii lucesc ciudat, ca a unei fiare in fata pradei. Ca niste insetati in desert. Unde sunt adevaratele placeri? Care sunt adevaratele placeri? Unde le-am pierdut? In muntii de mancare, de fripturi, de carne.