Mi s-a spus ca tu nu intri fara sa bati. Problema e ca uneori nu-ti aud bataia. Cred ca lemnul usii se inmoaie asa de mult, ca bataia ta nu se mai aude. Cateodata insa o aud, dar ma fac ca n-o aud. Nu stiu de ce fac asta. Cred ca sunt prea ocupata cu alte lucruri "importante" ca sa ma ridic, sa ma intrerup si sa-ti deschid tie. Poate mi-ai strica programul. M-ai da peste cap. Dar mai vino, mai bate. Poate daca viitoare deschid. In orice caz, sa stii ca in majoritatea cazurilor te aud si ma uit spre usa. Nu treci niciodata complet neobservat.
Vrei sa fii tinta mea? Am sa te atarn pe peretele din fata patului meu. Am sa arunc cu sageti (nu cu magnet, ci din cele clasice) pana ... nu stiu pana cand. Dar as prefera sa fiu eu tinta ta, serios. Mie imi place sa fiu intepata. Ce ipocrita. Mie mi-e asa frica de ace ca nici nu pot sa cos, stiind ca trebuie sa tin un ac in mana.
Poate pui chiar mana pe clanta mea rece, veche. Poate lasi acolo niste urme. Or sa se usuce, n-or sa se mai vada in timp, dar mai vii si faci altele. Sau poate iti lipesti obrazul bucalat de geamul de la usa. Poti sa-l aburesti, chiar... Nu stiu, lasa-mi o urma, lasa-mi ceva.
Ma prafuiesc.
3 comentarii:
cat de frumos . . . imi place mult
Foarte puternica si sugestiva si extrem de sentimentala! Bravo, puiutz! Tac-tu
Trimiteți un comentariu